Ce am mai învățat la 42 de ani?

Mă îngrijoram că sunt mai aproape de vârsta de 40 de ani. Acuma observ că încep să mă depărtez de ea… Asta nu prea e liniștitor. Totuși viața e și mai frumoasă pe drumul perilor cărunți.

Am învățat că încă nu știu cât de mare este harul lui Dumnezeu, cât de mult a iubit o lume care a condamnat Chipul Sâu. Am învâțat că sunt încă foarte neînvățat.

Am învățat că orice val e și trecător. Am învățat că mușcătura de câine se vindecă. Am văzut că sufletul ce trece prin foc devine și mai puternic. Am învățat ce durere simți când tata moare. Am învățat și că lumea e slabă și docilă.

Am învățat că pentru plăcere, siguranță și doar un pic de confort în plus nu ne-ar deranja daca dracu ar fi președinte și ca atare renunțăm și la principii și la realitate.

Am învățat că boala crează suferință și limitare, că trădarea crează o durere și mai mare. Am învățat că și mai tare te doare când te jertfești ani de zile pentru niște oameni care poate îi iubești, îi slujești și pe urmă când nu mai poți și ai nevoie de odihnă îți spun că ai fost un prost și un fraier. De ce să mă doară asta? Pentru că nu știu să spună mulțumesc? Pentru că la rândul lor nu te pot sau nu vor să te ajute? Nu. Ci pentru că în loc de mulțumesc spun: NU E DESTUL, NOI MERITĂM MAI MULT!

Am învățat însă că o durere mai mare e să ai o persoană care te disprețuiește activ in contextul tau apropiat. Nimic nu se compară cu asta. Durerea fizică e mai de preferat. Nu există anestezie pentru durerea provocată de ură. Răutatea nu este cea a prostului care te scuipă sau îți trage o palmă. Răutatea profundă este a omului care are rațiune dar nu are dragoste. Fără dragoste orice ființă devine o unealtă din camera de tortură. Nu este nevoie de violență fizică pentru ca sufletul tău să sângereze și să simți cum e durerea acelei părți veșnice din tine. E suficient ca oamenii pe care îi iubești să te respingă folosind argumente reale. Exact REALE. Defectele tale, originea ta, trecutul tău.

Oamenii cu adevărat răi sunt apropiații tăi care cunosc o slăbiciune pe care o ai sau cu care te lupți sau te-ai luptat și ți-o amintesc mereu. Exclud de aici starea continuă de păcat. E vorba de cele trecute pe care le regreți sau un defect fizic, sau originea ta, familia, etc.

Personajul biblic Ana era mereu judecată, condamnată de o persoană din familie. Înainte de nașterea lui Samuel, durerea Anei când a mers la templu a făcut-o să pară într-o stare de ebrietate. Se lamenta, avea o durere a sufletului. Elcana omul care o iubea cel mai tare nu putea să-i ofere o anestezie pentru durerea provocată de Penina. Durerea pe care cineva de lângă tine o produce constant îți fură vitalitatea. Am învățat că doar Dumnezeu îți poate vindeca durerea asta. Nici un om nu poate. Nici măcar făptașul…. Am învățat…

Am învățat că uneori Dumnezeu nu îngăduie ca visul tău să devină o realitate. El ar putea fi un coșmar și moarte pentru alții. O piatră de moară pentru mulți dacă ești un om cu influență.

Am mai învățat că binele material ne face mai răi. Că distanțarea ne face și mai egoiști. Am învățat că ignoranța are un preț nebănuit de mare. Am învățat și mă doare că am învățat asta din practică… Am învățat…

Am mai învățat că profitorii se deghizează în iubăreți… În prieteni care țin la tine. Timpul însă e cel mai bun examen al fidelității în relații. Am mai învățat că oamenii care sunt prețioși pentru tine se bucură de prezența ta, de reușitele tale și plâng cu tine când tu plângi. Sunt puțini, foarte puțini. Dar există. Am învățat ce prețioși sunt ei. E un lucru bun pe care mi l-au produs ceilalți.

Am învățat că lumea e într-o stare de entropie morală. Am văzut că fetele rele și băieții răi s-au înmulțit. Am văzut și am auzit….

Dacă te trezești și în fața ta e un zâmbet al unui chip care se bucură că te vede, oferă-i și tu acelui zâmbet tot binele și ceea ce Dumnezeu te inspiră indiferent dacă e zâmbetul soțului / soției, copilului tău sau câinelui tău. Dacă ai parte de asta, înseamnă că ești unul dintre puținii oameni prețuiți, iubiți și apreciați. Ești unul dintre cei mai bogați dintre pământeni căruia Dumnezeu i-a făcut harul să soarbă o picătură din pomul vieții.

Așa arată valoarea la 42 de ani. Așa arată un lucru valoros. Și asta am învățat.

Cum arată bucătăria cu vase murdare în care s-a copt proiectul?

Clientul: Nu suntem oameni complicați, suntem simpli, dorim ceva simplu, modern, cu 150,00 mp utili, 3 dormitoare, 2 băi, Carport, bucătărie cu insulă închisă, living cu loc de luat masa deschis, țineți cont de însorire, acoperiș terasă.

Au urmat 5 corecturi, ea: Da dumneavoastră proiectați totul modern și bine calculat, dar ne-am gândit că am dori o cameră și pentru mama mea cu o băiță, o mică bucătărie, încă un birou, dacă se poate vrem garaj, vrem și pivniță pentru legume, vrem și lângă terasa acoperită încă o căsuță de vară de lemn.

El pleacă capul în los: Măta e pe moarte !

Ea: Tocmai de aia!

Începe o discuție aprinsă. Folosesc latura pastorală să o sting.

După încă 2 corecturi ajungem la final și predăm proiectul în primărie. La prima întâlnire cu expertul în construcții din primărie în comuna X din landul Niederösterreich dupa ce verifica pe siteul WKÖ si al camerei arhitectilor din Austria daca am dreptul de semnatura, fără să analizeze proiectul, fără să discute despre proiect urmează prima întrebare: „Im Register ist vermerkt, dass Sie rumänischer Staatsbürger sind. Warum arbeiten Sie nicht in Ihrem Land?” (Este consemnat în registru ca sunteți cetățean român. Din ce motiv nu profesați in tara dumneavoastra?)

El: De aia e bine să mergi să proiectezi la „aostreci”. Dai un ban în plus da ti respiectâ.

Îl depunem, e primit. Urmează câteva observații ale primăriei: Trebuiesc figurate pe plan mai evident ușițele de curățare a coșului de fum cu figurarea dimensiunilor ușiței, dorim să figurați punctul de conexiune la Internet mai puternic si sa scrieți conform normativelor, figurați vă rugăm și planul de instalații mai în detaliu (dimensiuni de conducte interne, pante de scurgere. (nu se cer asemenea aspecte în proiectele de arhitectură pentru locuințe).

Le facem rapid, repredăm. De trei ori pe săptămână telefoane de la clienți : Cum stăm cu „baubivilligung” (În germana Baubewilligung – autorizație de construcție se citește baubeviligung, clienții noștri sunt români). Coșmarul a durat 4 luni timp în care am sunat la primărie și mi s-a răspuns: Der zuständige Kollege ist nicht bei der Arbeit. sau Der zuständige Kollege ist im Urlaub. sau Der zuständige Kollege ist unter den neuen CORONA-Bedingungen nicht erreichbar.

Iese autorizația. Emit ultima factură. Clientul: Da ștampila di Baufiurung și supravigherea (Bauführung – dirigenție de șantier) nu e inclusâ? că io șciu că în Aostria așa trebuie să facă un arhitect. Arhitiectu îi obligat.

Eu: Avem un contract foarte clar. Vă recomand să apelați la altă firmă pentru un contract de urmărire a execuției. Arhitectul nu este obligat să vă asigure urmărirea execuției. Contracost dacă este disponibil o poate face.

A plătit după o lună. Morala, vă las pe voi să comentați.